Monede din perioada războiului daco-roman, mărturii străvechi ale formării poporului nostru

Încă de la bun început dacii s-au organizat economic eficient, dacă inițial utilizau trocul ca metoda de schimb financiar, cu timpul aceștia au recurs la monede, iar după instaurarea dominației romane erau din ce în ce mai întâlnite monedele ce îl reprezentau pe împăratul Traian, ca simbol al puterii și autorității.

Progresele pe care le-au înregistrat geto-dacii, în mod special în domeniul metalurgiei, în ultima parte a primului mileniu î. Hr. au condus către extinderea și intensificarea comerțului de bunuri. La început, metoda de plată predilectă era trocul (se dădea un bun la schimb cu un alt produs), însă această metodă a devenit ușor depășită în momentul în care comerțul a evoluat simțitor și nevoia unei monede se impunea treptat. Astfel, monede din perioada războiului daco-roman stau drept mărturii străvechi ale formării poporului nostru.

     Primele metode de plată care au circulat pe teritoriul Daciei erau confecționate din bronz și aveau forma unor vârfuri de săgeți, astfel de dovezi au fost găsite pe raza județului Tulcea. Primele monede emise în Dacia au fost bătute în orașul Histria în jurul secolelor V-IV i. Hr., erau confecționate din argint și se numeau didrahme. Aceste monede erau utilizate cu precădere pe teritoriul Dobrogei, Sudul și Centrul Moldovei, Câmpia Dunării. Ulterior, cei din cetatea Histria au bătut și monede din bronz, pe care era inscripționat capul lui Apollon, zeul artelor și al luminii, fiul lui Zeus și al zeiței Leto.

     În momentul extinderii puterii politice și economice a macedonenilor, pe piața geto-dacă au început să își facă apariția monede ce aparțineau conducătorilor macedoneni Filip al II-lea, Alexandru cel Mare, Filip al III-lea Arideul și Lysimachos. Astfel de monede erau realizate din aur în secolul III, în ateliere din Callatis, Tomis și Histria, și circulau pe piața din zona Dunării de Jos, în timp ce monede din argint și bronz au început să fie emise în secolele IV-III.

     În secolele V-IV a început să se evidențieze tot mai mult nevoia dacilor de a avea propria monedă. Astfel că aceștia creează primele monede având drept inspirație tetradrahmele conducătorului macedonean Filip al II-lea care aveau impregnate pe avers efigia lui Zeus și pe revers un călăreț.

     Odată cu crearea statului lui Burebista, încep să dispară de pe piață monedele macedonene și să fie integrate replici geto-dace ale denarilor romani republicani. Dacii trec la o nouă formă de organizare socială superioară în clipa în care toate monedele aparținând diferitelor triburi sunt unificate sub forma dinarului.

     După câștigarea războaielor de către Imperiul Roman și instalarea acestuia pe teritoriul dacic, încep să circule din ce în ce mai intens denari romani și imperiali, care vor ajunge să pună monopol pe întreaga piață.

     Bogăția dacilor în aur era celebră în întreaga lume, se zvonește că romanii sub conducerea lui Traian, ar fi extras din această zonă, ca pradă de război, aur care le-ar fi permis să traiască fără griji în jur de un secol. Însă, nu putem ști cu certitudine cât adevăr se ascunde în spatele acestui zvon. Cu toate acestea, faptul că geto-dacii dețineau monede confecționate din aur este un fapt dovedit istoric. În județul Hunedoara, Sibiu, Mureș, Timiș și în Banatul sârbesc au fost găsite monede din aur denumite kosoni. Kosonii erau monede din aur, utilizate doar în granițele statului dac, cu o greutate de 8,4 g., erau bătute după modelul roman, la cald, și nu după cel grecesc, la rece. Aversul kosonilor prezenta un vultur cu o cunună de lauri, precum cel inscripționat pe denarul roman din argint, iar pe revers 3 bărbați.

    Războaiele purtate de dacii conduși de Decebal și de romanii  conduși de Traian, s-au finalizat cu pierderi umane și economice de ambele părți. Una dintre cele mai importante realizări ale împăratului Traian a fost cucerirea Romei și ulterior, devalorizarea monedei romane. Puritatea de argint a dinarului a scăzut de la 93,5% la 89%, la fel ca și greutatea, de la 3,04 g. la 2,88 g., ceea ce i-a permis lui Traian să emită mai multe monede decât predecesorii săi sau decât cei care i-au urmat la tron. Cuceritorul Daciei pentru a își demonstra puterea incontestabilă a pus în circulație denari al căror avers portretiza chipul său încununat de lauri și privind spre dreapta. Astfel de monede au supraviețuit timpului și le puteți găsi și aici https://www.casademonede.ro/detail/694/, https://www.casademonede.ro/detail/666-dinarul-din-argint-al-imparatului-traian/, ele fiind mărturii străvechi ale formării poporului român.

Lăsați un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.